Feţele iubirii

Feţele iubirii

Cu ocazia Sfântului Valentin vă propun o lectură care v-ar putea răspunde tuturor întrebărilor pe care le aveţi legate de „iubire” cum ar fi:

Ce înseamnă „iubirea adevărată”?

Care este originea şi rostul acestui „sentiment”?

Care sunt „feţele” sau „formele” iubirii?

De ce iubim?

Dacă v-aţi pus cel puţin una dintre aceste întrebări, „Banchetul” de Platon este cartea care vă poate oferi răspunsurile. Tot ceea ce s-a spus despre iubire după “Banchetul” îşi are originea şi întemeierea în această capodoperă.

Contextul istoric este următorul: ne regăsim în Atena secolului V î.Hr., un secol care constă în inaugurarea marilor domenii ale culturii europene. Acum se stabilesc bazele filosofiei, sculpturii, arhitecturii şi literaturii.

„Banchetul” prezintă un dialog filosofic între mari personalităţi ale vremii (printre care şi Socrate) pe tema zeului Eros şi a obârşiei sale. Utilizarea dialogului ca formă de prezentare îi dă cititorului sentimentul că interacţionează cu personajele, deşi acesta nu contribuie activ la conversaţie şi are doar rolul de  ascultător. Totodată, conceptele ar fi mult mai greu de înţeles dacă nu ar fi explicate verbal de către personaje, ci doar povestite de Platon, dialogul  făcând astfel discuţia mult mai uşor de urmărit.

Fiecare personalitate îi aduce un elogiu lui Eros printr-un discurs care relevă natura dublă a zeului (erosul sacru şi erosul fizic) sau chiar faptul că nu este un zeu (lucru demonstrat de Socrate prin „maieutică” = o serie de întrebări în maniera sa dialectică obişnuită).

Pe de altă parte, este discutată „iubirea” ca principiu universal, omniprezent, care poate armoniza chiar şi contrariile, iar odată cu apariţia lui Eros lumea nu mai este guvernată de necesitate, adică de dorinţa de „a avea”.

Mitul androginului este poate una dintre cele mai interesante părți. Povestit de Aristofan, el explică care este povestea acestei fiinţe primordiale în care toţi ne găsim originile. Androginul era o fiinţă sferică, formată atât din bărbat, cât şi din femeie (avea patru mâini, patru picioare şi două feţe care priveau în direcţii opuse). Aroganţa acestor fiinţe a dus la decizia zeilor de a-i separa şi astfel, din androgin au devenit bărbat şi femeie predestinaţi să-şi caute jumătatea neobosiți pentru totdeauna.

Aşadar, fiecare dintre noi este „jumătatea unui semn de recunoaştere”, iar “dragostea nu este altceva decât un nume pentru dorinţa de a fi din nou întregi” (după cum a spus Aristofan).

Acestea sunt doar câteva dintre temele şi ideile elaborate în această discuţie intelectuală, care m-a pus pe gânduri şi pe care o folosesc ca punct de reper oricând mi se întamplă să văd un film despre iubire sau să citesc alte opera care abordează această temă vastă.

Platon merită recitit, iar dacă sunteţi la prima lectură a acestei cărţi, vă invidiez, căci veţi fi cu atât mai fericiţi.

Ilustrație: Ilinca Costea

The Dragon's Gem- And the sky was red- Part one

The Dragon's Gem- And the sky was red- Part one

Melancolie

Melancolie

0