Avion, copilărie

Avion, copilărie

Mi-am luat zborul și aproape că mă așteptam să nu mai existe gravitație. O clipă chiar am crezut cu toată ființa mea că și eu plutesc prin aerul din avion, așa cum face avionul, la rândul lui, prin aerul din întunericul vast care mă înconjoară acum.

Micile ferestre, din stânga și din dreapta mea, îmi dezvăluie bucăți din tot ceea ce este în afara plasticului care mă îngrădește. Luminile orașului pe care le văd jos, jos de tot, sunt uneori încețoșate, din cauza norilor. Sunt fascinată de poziția în care mă aflu acum: deasupra norilor, cu muzica ajungându-mi în urechi prin căștile mele pe care le folosesc, de obicei, cât sunt cu picioarele pe pământ.

Îmi place să fiu cu capul, cu corpul deasupra norilor. A avea capul în nori chiar nu mai sună atât de bine. Mi-aș dori să zbor ore în șir, despărțită de restul vieții mele prin mii de metri. O distanță fizică, benefică. Îmi alimentează distanța psihică de viața mea pe care o am oriunde mă duc, orice fac, orice văd. Știu că de data asta, chiar am de ce să mă simt îndepărtată de tot ce mi se întâmplă și de tot ce simt.

Sunt, deocamdată, aici. Blocată, țintuită. Oricum ar fi, încape o infinitate de cuvinte între orele de zbor. Cuvinte care după virgulă continuă, persistă și îmi trezesc amintirile unei ființe, cea care eram acum ceva timp. Încă o dată, distanța dintre mine și cea de atunci se poate măsura în metri fizici. În sfârșit!

Zburând, îmi aduc aminte de copilărie, de tot ce mi-a oferit și de tot ce mi-a smuls cu nepăsare. Mi-a fost smulsă, din brațele mele de copil, o iubire pe care o doream atât de tare încât aproape că mi-o proiectam strânsă de mâinile mele firave. Păcat că nu aveam puterea să o țintuiesc în loc. Și acum, zburând cu sute de kilometri pe oră pe care nu îi simt, vreau să îmi fie returnată toată iubirea pe care nu am avut-o, de fapt, niciodată. Cu nerăbdare aștept să fiu iubită. Pentru prima oară de când m-am născut, mă simt pregătită să transform tot ce îmi este oferit în ceva mai mult și mai roditor decât am fi sperat noi doi la un loc.

Așa că hai, te aștept pe tine, viitorul meu iubitor, să mă prinzi din zbor, înainte să se prăbușească avionul copilăriei mele.

Foto: Mara-Anastasia Isvoranu

Tandem

Tandem

The Dragon's Gem - Holiday Special

The Dragon's Gem - Holiday Special

0