Culoarea iubirii

Culoarea iubirii

Până să te întâlnesc, vedeam totul în gri. Cerul mereu gri, natura mereu moartă, oamenii constant șterși, estompaţi. Viaţa mea era un tablou creat de un pictor care cunoaștea doar albul, negrul și combinaţia dintre ele. Nu credeam că se va schimba ceva, nu credeam că o sa fiu vreodată fericit. Nu credeam că o sa văd vreodată Culoarea. Şi apoi te-am întâlnit pe tine.

Ai fost ca o explozie de culoare în viaţa mea de altfel monocromă. Părul închis - să fie oare șaten? - îţi bătea ușor în vânt și rochia de un gri deschis - galben poate? - îţi aluneca ușor pe corp, legănându-se cu fiecare mișcare pe care o făceai. Te-am strigat. Nu m-ai auzit. Mergeai tot mai departe. M-am panicat, nu puteam să te pierd. Am alergat către tine și te-am prins de mână. Te-ai întors spre mine cu ochii mari, speriaţi. Erau de un albastru deschis, limpede ca cerul. M-am uitat în sus. Da, exact ca cerul. Ţi-am zâmbit cald și te-ai relaxat. Ştiam că tu ești. Cea care îmi va colora viaţa. Cea care mă va face fericit. Cea care îl va învăţa pe pictorul vieţii mele ce este Culoarea. Cum puteai să nu fii? Totul în jurul meu era verde, albastru, galben, vibrant, magnific. Tu erai magnifică. Eram atât de fericit. În sfârșit, te găsisem. M-am uitat la tine cu speranţă și te-am întrebat "Le vezi și tu? Culorile?" Te-ai uitat la mine confuză. Apoi faţa ţi s-a schimbat. Ochii tăi au fost cuprinși de tristeţe. "Nu", ai șoptit. Ţi-am dat drumul. Ţi-ai cerut scuze și ai plecat întristată. Voiam să te opresc, dar n-am putut. Eram blocat. Cum adică nu le vezi? Sunt chiar acolo. Trebuia să le vezi. Trebuia să le vezi! M-am uitat în jur. Culorile erau încă acolo, dar nu mai aveau aceeași intensitate, aceeași vibrație, aceeași trăire. Eram atât de confuz. 

De la acea întâlnire au trecut mulţi ani. Părul odată brunet și des este acum rar și cărunt. Am întâlnit multe femei după tine. Multe dintre ele m-au făcut să văd Culoarea diferit. Dar nimeni nu m-a făcut să o vad așa ca în acea zi. Atât de puternică și pătrunzătoare. Atât de reală și intensă. Şi sunt atât de fericit că în această viaţă mi-a fost dat să văd Culoarea astfel.

Nu știu cum te cheamă sau cine ești sau daca mai trăiești. Dar știu că m-am gândit la tine toată viaţa mea. Şi acum, în ultimele clipe, stau și mă gândesc la tine. La părul tau, la ochii tăi, la acea rochie galbenă pe care ai purtat-o odata, demult. Şi mă voi gândi la tine mult după ce încetez să mai exist și oasele mele vor fi una cu pământul, iar sufletul meu își va petrece eternitatea în înaltul cerului. Mereu îmi voi aminti de tine. Mereu îmi voi aminti de fata care mi-a colorat viaţa.

Ilustrație: Ana Miron

 

 

Scrisoare adultului de mâine (sau) 18 lucruri pe care le-am învățat până la 18 ani

Scrisoare adultului de mâine (sau) 18 lucruri pe care le-am învățat până la 18 ani

2018 Just Got Stranger

2018 Just Got Stranger

0