Sunt doar un introvert

Sunt doar un introvert

Chiar nu vreau să încep cu un exemplu extrem de particular, dar…eram în ora de “psiho” și profa ne-a întrebat în mijlocul unei discuții despre temperament cum am descrie colegul sau prietenul ideal. Și, cum se întâmplă mereu să aud răspunzându-se la întrebări similare,  a urmat o înșiruire de trăsături care alcătuiau cu o acuratețe desăvârșită portretul unui extravert.“Sociabil, competitiv, cu inițiativă, comunicativ, <<outgoing>> “- oare am început să remodelăm un standard?

Oamenii timizi nu pot conduce pentru că nu au încredere în ei, iar cei taciturni nu pot face parte din grup pentru că, evident, nu au niciodată nimic de spus; dacă preferi să te duci acasă ca să te bucuri de niște muzică bună sau poate de o carte în loc să "ieși și tu ca tot omul" ești, posibil, asocial. Puțin cam “extra”, nu-i așa? Nu am putut să nu observ de-a lungul timpului că introverții au o predispoziție în a atrage genul ăsta de stereotipuri în preajma lor. Inclusiv eu am fost pusă în situația de a mă lupta cu ele. Sunt introvertă și…haideți să vă arăt cum se întâmplă lucrurile în mintea celor ca mine, de fapt.

1.      “Introvert/extravert” sunt tipuri de temperamente, ceea ce înseamnă că a te indentifica cu unul din ele este o caracteristică înnăscută. Ce inseamnă asta? Că nu poți alege să fii într-un fel sau altul. Deci dacă te-ai întrebat vreodată “de ce naiba e omul ăsta așa?” ,răspunsul este “pentru că…mama natură”.

2.      Cele două denumiri sunt corelate cu orientarea spre exterior/interior pe care persoana o are predominantă. Cu alte cuvinte, în timp ce un extravert își adună energia din mediul care îl înconjoară și tinde să se concentreze  pe “ce cred ceilalți”, introverții sunt mai degrabă orientați spre sine, prin introspecție – își iau energia din singurătate și liniște și au o nevoie mai mică de validare și motivare externă.

3.      Spre deosebire de extraverti, introverții au o nevoie mai scăzută de stimulare, ceea ce îi poate face sensibili la cantități mari de stimuli externi cum ar fi petrecerile foarte gălăgioase (la care este posibil să-i vedeți stând într-un colț mai liniștit, deși nu e musai). Și totusi, caracteristica asta are și o parte bună – este mai simplu pentru ei să găsească plăcere în activități mai puțin…costisitoare și complicate logistic, cum ar fi cititul într-un loc comfortabil sau dezbateri cu sine despre scopul și structura universului (sau despre orice îi mai preocupă pe ei, i guess).

 

Însă cel mai important lucru de reținut despre noțiunile de introvert și extravert este că, în niciun caz nu ne definesc calitatea umană sau rata de “success în viață”, ci , mai mult decât orice altceva sunt niște cuvinte care descriu  felul în care interacționăm și comunicăm.  So fuck words!

Grafică: Maria Burlacu

 

Între mare și vânt

Între mare și vânt

Liceu

Liceu

0